n-am curaj

îmi place cum clocoteşte
apa în ibric cum
ajunge deasupra & se varsă pe
aragaz.

câteodată cred că
lumina care iese
din computer ne-ar putea
înălţa pe toţi- nişte pungi

colorate lanterne
bricege broscuţe cu
I love you pe care un surdo-mut le ridică

de pe masă /dar lumina din

computer gândul că în momentul asta
în micro 4 la garaje se plănuieşte
un jaf la altex

oamenii vor lumină/ oamenii
vor lumina unui pentium 4 in casa/eu
vreau să

ies afară în timp ce plouă/
mi se şterge
fondul de ten /odată cu el

gura

ochii/

chipul meu rămâne
un prosop
după ce îl iei de la uscat